Esențial în sănătate publică. Stresul cronic favorizează dezvoltarea metastazelor la pacienții cu cancer
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea bolilor transmisibile și netransmisibile care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Săptămâna 19 – 25 februarie 2024
Cum favorizează stresul apariția metastazelor în cancer?
Stresul contribuie la diseminarea cancerului prin modificări ale micromediului tumoral, în care sunt implicate neutrofilele, crescând dezvoltarea metastazelor de până la 4 ori. Datele sunt publicate în Cancer Cell. Aceste rezultate ar putea reprezenta baza unor noi strategii terapeutice împotriva cancerului, care să întrerupă aceste procese şi să prevină formarea metastazelor. De asemenea, demonstrează că limitarea expunerii la stres este esenţială pentru prevenţia şi terapia cancerului.
Expunerea la stres în viaţa de zi cu zi este inevitabilă. La pacienţii oncologici, diagnosticul de cancer în sine şi toate implicaţiile sale reprezintă o sursă majoră de stres. Pentru a evalua modul în care stresul determină metastazarea, în cadrul noului studiu, au fost utilizaţi şoareci de laborator cu cancer. Într-o primă etapă a studiului, au fost îndepărtate tumorile primare de tip cancer mamar, care determină metastaze la nivel pulmonar. Apoi, şoarecii au fost expuşi la stres cronic.
Glucocorticoizii, hormoni secretaţi ca răspuns la stres, determină neutrofilele să expulzeze ADN-ul, rezultând nişte reţele extracelulare. Aceste structuri se numesc NETs (neutrophil extracellular traps). În mod normal, NETs au rol de apărare împotriva patogenilor, însă la pacienţii cu cancer, determină un mediu propice metastazării. Chiar şi în absenţa cancerului, stresul determină formarea NETs, astfel că în eventualitatea dezvoltării în viitor a unor tumori maligne, este favorizată diseminarea precoce la distanţă.
Pentru a confirma relaţia de tip cauză-efect între stres şi formarea NETs, au fost utilizate următoarele metode: au fost îndepărtate neutrofilele din şoarecii utilizaţi, a fost administrat un medicament care distruge NETs şi au fost utilizaţi şoareci ale căror neutrofile nu răspund la stimularea cu glucocorticoizi. Indiferent de metoda utilizată, rezultatul a fost acelaşi: şoarecii de laborator care au fost expuşi la stres nu au mai dezvoltat metastaze.
7-9 ore de somn pe noapte, conform recomandărilor, nerealizabil pentru majoritatea persoanelor
Peste 30% dintre persoane nu reuşesc să doarmă în medie 7-9 ore pe noapte, conform unui studiu publicat în Sleep Health. Atât deprivarea de somn, cât şi dormitul excesiv şi programul de somn neregulat se pot asocia cu diverse afecţiuni. Încadrarea în intervalul recomandat de ore de somn a fost dificilă în special în timpul zilelor lucrătoare.
Studiul a presupus analiza datelor colectate cu ajutorul unor senzori plasaţi sub salteaua patului pe o perioadă de 9 luni, de la 68 000 de persoane din întreaga lume. Doar 15% dintre participanţii la studiu au dormit între 7 şi 9 ore pe noapte minim 5 zile pe săptămână. La participanţii la studiu care au avut o medie a duratei de somn pe noapte de 7-9 ore pe parcursul celor 9 luni de monitorizare, s-a constatat că pentru 40% dintre nopţi, durata de somn a fost în afara intervalului recomandat.
Numărul de ore de somn a variat în funcţie de sexul participanţilor la studiu şi de vârstă. Femeile au dormit mai multe ore decât bărbaţii, iar persoanele de vârstă mijlocie au avut un număr mai ridicat de ore de somn decât tinerii şi vârstnicii.
Rezultatele studiului indică importanţa implicării autorităţilor de sănătate publică şi factorilor de decizie politică în a susţine populaţia să îţi atingă ţintele de ore de somn, conform recomandărilor de vârstă. Pentru a îmbunătăţi calitatea somnului, se recomandă ajustarea numărului de ore de somn în funcţie de senzaţia de odihnă percepută, menţinerea unui program fix de somn, recuperarea orelor de somn pierdute, evitarea cofeinei şi alcoolului în a doua parte a zilei şi reducerea aportului zilnic, limitarea cantităţii alimentelor consumate seara.
Scorurile de risc poligenic pentru hipertensiunea arterială identifică, încă din copilărie, persoanele care necesită instalarea măsurilor de prevenţie cardiovasculară
Variantele genetice asociate cu hipertensiunea arterială îşi manifestă efectele încă din primii ani de viaţă şi apoi pe parcursul întregii vieţi, crescând riscul cardiovascular odată cu înaintarea în vârstă. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat în European Journal of Preventive Cardiology, care a evaluat asocierea dintre scorurile de risc poligenic (PRS) ridicate și tensiunea arterială la toate vârstele, inclusiv la copii.
Noile rezultate subliniază importanţa identificări acelor persoane care prezintă risc ridicat şi care pot beneficia de pe urma intervenţiilor preventive precoce. În cadrul studiului, au fost dezvoltate 87 de PRSs pentru presiunea arterială sistolică, presiunea arterială diastolică şi presiunea pulsului. Cele mai bune scoruri identificate pentru fiecare dintre aceşti parametri au fost aplicate pe cohorte independente de copii şi adulţi.
Diferenţele de nivel al tensiunii arteriale între persoanele cu PRSs scăzute şi ridicate au fost constatate precoce în copilărie şi s-au menţinut în perioada adultă. Pentru fiecare modificare de o deviaţie standard a scorului de risc poligenic, tensiunea arterială sistolică a crescut cu 5 mmHg, iar tensiunea arterială diastolică şi presiunea pulsului au crescut cu 3 mmHg.
PRSs au fost asociate cu risc de mortalitate şi morbiditate asociată hipertensiunii arteriale, iar cei cu scoruri în primele 10% cele mai crescute din distribuţie, au prezentat risc ridicat de mortalitate de orice cauză, boli cardiovasculate, accident vascular cerebral şi boală cronică renală.
Analiza a fost realizată cu ajutorul datelor a 14 000 de copii din cadrul studiului Children of the 90s’, precum şi cele provenite din studiul HUNT (The Health Survey in Trøndelag), care a inclus 250 000 de persoane. Participanţii la studiu au fost monitorizaţi de la aproximativ 37 de ani la 70 de ani.
Consens UE pentru a combate poluarea aerului
Pentru a atinge ţinta de mediu lipsit de poluare în Uniunea Europeană până în 2050, a fost publicat un consens politic provizoriu pentru reglementări mai stricte adresate poluării aerului, de către președinția Consiliului European, în colaborare cu reprezentanţi ai Parlamentului. Această propunere are, de asemenea, rolul de a alinia standardele de calitate a aerului în Uniunea Europeană cu recomandările stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătății, unind şi actualizând directivele implementate anterior în Uniunea Europeană sub forma unei singure reglementări.
În plus, prin intermediul acestui document de consens au fost stabilite obiective intermediare pentru a fi îndeplinite până în 2030 şi, totodată, a fost constituită o cale de a susţine autorităţile locale să asigure creşterea calităţii aerului prin îmbunătăţirea monitorizării acesteia.
Directiva revizuită stabileşte standarde specifice pentru fiecare tip de poluant, reducând valorile limitelor anuale în raport cu legile precedente, spre exemplu, pentru PM2.5 (particulate matter 2.5) de la 25 µg/m3 la 10 µg/m3 sau pentru NO2 de la 40 µg/m3 la 20 µg/m3. Noile standarde se referă, de asemenea, la particulele fine, PM10, SO2, benzo(a)piren, arsenic, plumb şi nichel.
În cazul în care nu sunt atinse limitele stabilite pentru poluanţi, statele membre ar trebui să dezvolte planuri de creştere a calităţii aerului şi, atunci când este cazul, să stabilească măsuri de urgenţă pe termen scurt pentru a limita riscurile imediate ale poluării aerului asupra sănătăţii.
Deşi calitatea aerului în Uniunea Europeană a fost îmbunătăţită semnificativ în ultimii 30 de ani, poluarea aerului reprezintă în continuare o ameninţare pentru sănătatea publică, fiind anual cauza a 300 000 de decese premature. Calitatea scăzută a aerului se asociază cu numeroase afecţiuni, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, afecţiuni respiratorii, diabet, demenţă şi cancer pulmonar.
Directiva propusă urmează să fie revizuită de către reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului și al comisiei pentru mediu a Parlamentului. Odată aprobată, aceasta va fi adoptată oficial de ambele instituții şi va fi revizuită din punct de vedere juridic şi lingvistic. Apoi, va intra în vigoare prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea 2 ani la dispoziţie pentru a implementa directiva.
Oamenii au încredere în cercetători. 80% cred că cercetătorii ar trebui să comunice mai mult despre știință
Rezultatele unui studiu derulat în perioada următoare pandemiei COVID-19 au indicat că încrederea cetățenilor în oamenii de ştiinţă este ridicată, variind între diverse ţări şi în funcţie de orientarea politică. Aproximativ 80% dintre persoane consideră că cercetătorii ar trebui să comunice mai mult cu publicul general despre ştiinţă.
Principalele concluzii:
- Trei sferturi dintre participanţi au fost de acord că metodele ştiinţifice reprezintă cea mai bună modalitate de a afla dacă ceva este adevărat
- Pentru întregul lot de participanţi, nivelul mediu de încredere a fost moderat înalt, de 3,62
- Părerea generală a fost că cercetătorii sunt percepuţi drept înalt competenţi, cu integritate moderată şi cu intenţii benevole
- Deschiderea faţă de feedback a fost percepută drept scăzută, fiind considerat că cercetătorii acordă puţină atenţie altor perspective
De asemenea, participanţii la studiu şi-au exprimat dorinţa ca implicarea oamenilor de ştiinţă în elaborarea politicilor să fie crescută, iar acestea să ia în considerare rezultatele de tip ştiinţific. Aceste concluzii sunt încurajatoare, dezinformarea şi fake news fiind comune în cursul pandemiei COVID-19. Rezultatele studiului sunt disponibile online, sub formă de preprint.
Studiul a presupus aplicarea unor chestionare unui număr de peste 70 000 de persoane din aproape 70 de ţări, prin intermediul căruia a fost solicitat participanţilor să cuantifice nivelul de acord, pe o scară de la 1 la 5, cu o serie de afirmaţii legate de integritatea, competenţa, benevolenţa şi deschiderea cercetătorilor. Scorurile ridicate au indicat o încredere mai mare în oamenii de ştiinţă.
Citiți știrile esențiale pentru sănătatea publică din săptămânile anterioare.