Esențial în sănătate publică. Persoanele care stau pe scaun mult timp la locul de muncă au risc ridicat de boli cardiovasculare
Știrile săptămânii 22 – 28 ianuarie 2024
Măsurile de tip lockdown din perioada pandemiei COVID-19 au contribuit la creşterea semnificativă a numărului de copii supraponderali sau obezi aflaţi în clasele primare de şcoală, în Regatul Unit, conform unui studiu publicat în PLOS One. Impactul a fost dublu asupra copiilor care trăiesc în regiuni dezavantajate.
Această creştere a prevalenţei obezităţii şi supraponderalităţii în rândul copiilor va asocia costuri adiţionale de 800 de milioane de lire sterline pentru îngrijiri medicale pe parcursul vieţii acestora, incluzând costurile pentru afecţiunile asociate cu obezitatea, precum diabetul zaharat de tip 2, boala coronariană, hipertensiunea arterială. Luând în considerare impactul asupra societăţii, aceste costuri se pot extinde la 8,7 miliarde de lire sterline.
Studiul a utilizat datele despre indicele de masă corporală de la National Childhood Measurement Programme pentru copiii cu vârste între 4-5 ani şi 10-11 ani. A fost constatat că prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la copiii cu vârste de 4-5 ani a crescut de la aproape 10% în perioada 2019-2020 la aproape 15% în 2020-2021, iar apoi a scăzut la aproximativ 10%. La copiii cu vârste de 10-11 ani, prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii a crescut, de asemenea, în perioada pandemiei, însă a rămas apoi cu 4% mai ridicată decât valorile aşteptate.
Perioada pandemiei a reprezentat un risc de creştere în greutata în rândul copiilor deoarece şcolile au fost închise, orele de educaţie fizică organizate nu au mai putut fi derulate, iar oportunităţile de a face sport au fost limitate. Totodată, lockdown-ul a favorizat creşterea timpului petrecut în faţa ecranelor, a modificat obiceiurile alimentare şi programul de somn al copiilor.
Pacienţii cu long COVID prezintă disfuncţii persistente ale sistemului imun
Interacţiunile dintre imunitatea adaptativă de tip celular şi cea de tip umoral sunt perturbate la pacienţii cu long COVID, ceea ce determină tulburări de reglare imunologică, inflamaţie şi apariţia simptomelor clinice, conform unui nou studiu publicat în Nature Immunology. Studiul a utilizat metode omice şi serologice pentru a evalua imunitatea generală şi SARS-CoV-2 specifică la pacienţi atât cu long COVID, cât şi fără long COVID, la 8 luni de la infecţie. Persoanele fără long COVID, dar care au fost diagnosticate cu infecţia SARS-CoV-2 în trecut nu au prezentat această disociere între imunitatea celulară şi umorală.
Long COVID afectează minim 10% dintre pacienţii care au avut o infecţie acută cu SARS-CoV-2. Limfocitele T au un rol central în imunitatea şi patogeneza COVID-19. Noul studiu a investigat modificările acestora la pacienţii cu long COVID. Persoanele cu long COVID au prezentat tulburări fenotipice la nivelul limfocitelor T CD4+ şi CD8+ atât totale, cât şi SARS-CoV-2 specifice.
Modificări ale expresiei genice au fost constatate la nivelul limfocitelor T CD4+ şi CD8+, limfocitelor B şi monocitelor. Limfocitele T CD8+ SARS-CoV-2 specifice au exprimat markeri de epuizare celulară, în raport cu o stimulare continuă realizată de către antigenele virale. De asemenea, titrurile anticorpilor împotriva SARS-CoV-2 s-au menţinut ridicate la pacienţii cu long COVID, sugerând persistenţa unor potenţiale rezervoare virale.
Infecţia cu SARS-CoV-2 în cursul sarcinii creşte riscul de boli respiratorii la bebeluşi
Bebeluşii ale căror mame au avut COVID-19 în timpul sarcinii au avut un risc de 3 ori mai ridicat de afecţiuni respiratorii, chiar dacă aceştia nu au fost infectaţi cu SARS-CoV-2. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat în Nature Communications. Riscul de afecţiuni respiratorii la copil a fost semnificativ mai scăzut dacă gravidele au fost vaccinate anterior împotriva SARS-CoV-2. Chiar şi o singură doză de vaccin de tip ARN mesager înainte de a avea COVID-19 a redus probabilitatea de a naşte un copil care va dezvolta probleme respiratorii.
Studiul a inclus 221 de femei cu infecţie confirmată cu SARS-CoV-2 în cursul sarcinii şi cei 227 de fetuşi ai acestora. Dintre gravide, 68% au fost nevaccinate anterior infecţiei. Dintre copiii acestora expuşi intrauterin la COVID-19 şi care au fost monitorizaţi în cadrul studiului după naştere (199), 17% au prezentat tulburări respiratorii. Niciunul nu a fost diagnosticat cu infecţie SARS-CoV-2.
Expunerea intrauterină la SARS-CoV-2 a determinat o cascadă inflamatorie. Printre modificările constatate, asociate cu afecţiunile respiratorii, s-au numărat disfuncţiile cililor şi alterarea activării macrofagelor. De asemenea, copiii care au dezvoltat tulburări respiratorii au prezentat o producţia crescută a anticorpilor de tip IgE.
Persoanele care stau pe scaun mult timp la locul de muncă au risc ridicat de boli cardiovasculare
Persoanele care stau jos majoritatea timpului petrecut la muncă au risc de deces de cauză cardiovasculară cu 34% ori mai ridicat decât cele a căror activitate profesională nu presupune să stea jos, conform unui studiu publicat în JAMA Network Open. Riscul de deces de orice cauză, este, de asemenea, cu 16% mai ridicat la acest grup de persoane.
Pauzele efectuate pentru a întrerupe perioadele îndelungate de a sta aşezat sau petrecerea timpului liber în mod activ pot să reducă riscurile asociate şezutului prelungit:
- adulţii care au alternat între a sta jos şi a se ridica de la birou la muncă nu au prezentat risc ridicat de deces, indiferent de cauză, în comparaţie cu persoanele cu persoanele care nu stau jos la serviciu
- persoanele care au stat jos la serviciu, dar în timpul liber au fost activi pentru 15-30 de minute pe zi, au scăzut riscul de deces până la un nivel similar cu cel al persoanelor care nu stau jos la serviciu
Studiul a inclus aproape 500 000 de adulţi, despre care au fost colectate, în medie, timp de 13 ani informaţii despre activitatea fizică la locul de muncă şi din timpul liber. Totodată, au fost măsuraţi o serie de parametri metabolici.
La pacienţii imunocompromişi, evoluţia bolii şi eliminarea SARS-CoV-2 depind de tipul şi de severitatea imunodeficienţei
Evoluţia infecţiilor cu SARS-CoV-2 şi perioada până la eliminarea virusului depind de tipul de imunodeficienţă şi de severitatea acesteia, conform noilor rezultate publicate în Science Translational Medicine. Studiul a inclus 56 de persoane cu imunodeficienţe şi 184 de persoane fără tulburări imunologice în grupul de control.
În cazul imunodeficienţelor severe, perioada mediană până la negativarea probelor nazale pentru ARN-ul viral SARS-CoV-2 a fost de 72 de zile de zile la pacienţii cu neoplazii hematologice şi de 40 de zile la persoanele transplantate. Aceste perioade au fost semnificativ mai lungi decât la persoanele cu imunodeficienţe severe cauzate de afecţiuni autoimune sau deficienţe ale limfocitului B, pacienţii cu imunodeficienţe non-severe şi persoanele fără imunodeficienţe.
Pacienţii transplantaţi şi cei cu neoplazii hematologice au prezentat semne de evoluţie virală pe parcursul infecţiei cu SARS-CoV-2 şi au dezvoltat rezistenţă la terapia cu anticorpi. Răspunsul imun de tip umoral şi celular a fost sever afectat la aceştia.
La persoanele cu imunosupresie severă determinată de autoimunitate sau deficite ale celulei B, răspunsul imun umoral a fost afectat, însă cel de tip celular a fost intact. Pacienţii cu imunodeficienţe non-severe au prezentat imunitate normală împotriva SARS-CoV-2, asemănător cu persoanele din grupul de control.
Chiar şi în contextul vaccinării şi utilizării terapiilor antivirale, persoanele cu tulburări imunologice au risc ridicat de a prezenta forme severe prelungite de COVID-19. Noile rezultate arată că modul în care organismul reacţionează la infecţia cu SARS-CoV-2 este diferit şi variază în funcţie de tipul de imunosupresie prezentă.
Citiți știrile esențiale pentru sănătatea publică din săptămânile anterioare.