Un an de la declararea pandemiei COVID-19 de către OMS. Vaccinurile, principala speranță pentru terminarea pandemiei
Pe 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara pandemia COVID-19, în contextul creșterii numărului de cazuri la peste 124.000 în peste 110 țări și teritorii din toată lumea și din cauza riscului crescut de continuare a răspândirii infecției la nivel global. În acel moment istoric, directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, declara „Toate țările pot încă schimba cursul pandemiei”.
Organizația Mondială a Sănătății avertizase încă din 2018 asupra riscului apariției unei pandemii cu un patogen necunoscut la acel moment, prin introducerea pe lista de priorități a Bolii X – un îndemn către cercetare și dezvoltare nu doar în aria medicală, ci și între diversele domenii care au rol în menținerea siguranței sănătății, o metodă în plus de prevenție pentru cazurile neașteptate de boli. Totuși, la sfârșitul anului 2019 – începutul anului 2020, atunci când au apărut primele raportări de infecție cu o nouă specie de coronavirus, întreaga lume a fost luată prin surprindere.
În acel moment, singurele mijloace de apărare împotriva virusului păreau a fi măștile de protecție și limitarea interacțiunii interumane, pentru a scădea riscul de transmitere. Majoritatea industriilor, inclusiv cea aviatică, și-au oprit activitatea în încercarea de a limita răspândirea locală și internațională a virusului. Guvernele au impus restricții drastice, forțând carantinarea a miliarde de oameni și reducerea, respectiv oprirea, activităților profesionale neesențiale. Însă, în același timp, guvernele, cercetătorii și comunitatea medicală începeau cursa de găsire a unei terapii sau crearea unui vaccin împotriva SARS-CoV-2; iar cercetarea și dezvoltarea s-au derulat într-un ritm fără precedent.
Secvențierea genomului SARS-CoV-2 într-un timp record, la doar o lună de la identificarea primelor cazuri de boală, a condus la dezvoltarea unor instrumente cheie pentru controlul pandemiei: dezvoltarea rapidă de teste de diagnostic și producerea de vaccinuri în mai puțin de un an. Dar aceasta este doar o componentă.
Utilizarea potențialului datelor genomice în informarea măsurilor de sănătate publică ar putea fi factorul decisiv, pe termen lung, pentru încheierea pandemiei și esențial pentru pregătirea sistemelor de sănătate în fața viitoarelor epidemii.
„Toate țările trebuie să găsească un echilibru între protejarea stării de sănătate, diminuarea impactului economic și social, și respectarea drepturilor umane. Aceasta nu este doar o criză de sănătate publică, este o criză care va afecta fiecare sector, așa că fiecare sector și fiecare individ trebuie să se implice în această luptă”, declara directorul general al OMS pe 11 martie 2020.
La un an distanță, numărul cazurilor noi de infecție cu SARS-CoV-2 a crescut de aproape un milion de ori, pe măsură ce virusul a continuat să se răspândească la nivel global. Până în prezent, au fost confirmate peste 118 milioane de cazuri de COVID-19 în 221 de țări.
Vaccinurile: cea mai mare promisiune pentru controlul pandemiei
Dezvoltarea de vaccinuri sigure și eficiente într-un interval atât de scurt de timp a fost o misiune ambițioasă, cu multe potențiale capcane și riscuri. Aprobarea vaccinului Pfizer/BionTech în Marea Britanie în decembrie 2020 a reprezentat un moment istoric în lupta împotriva pandemiei COVID-19. Pe 8 decembrie 2020, Margaret Keenan, o femeie de 90 de ani din Irlanda de Nord, devenea prima persoană din lume vaccinată contra COVID-19 în afara unui studiu clinic.
În următoarele săptămâni a urmat autorizarea utilizării de urgență a vaccinului în SUA și în Europa, precum și aprobarea altor vaccinuri la nivel internațional. Campania de vaccinare contra COVID-19 din România a început pe 27 decembrie 2020. Până în prezent au fost vaccinate peste 1,3 milioane de persoane, în zilele următoare urmând să înceapă faza a III-a a etapei de vaccinare, adresată populației generale.
La 12 luni de la declararea pandemiei, opt vaccinuri împotriva SARS-CoV-2 au fost deja aprobate în cel puțin o țară, și un al nouălea (Novavax), este în curs de autorizare. Astăzi, EMA a autorizat al patrulea vaccin contra COVID-19, cel produs de Johnson&Johnson (deja aprobat de FDA).
La baza autorizării vaccinurilor contra SARS-CoV-2 a stat dovada că vaccinurile sunt sigure și eficiente în prevenirea formelor simptomatice și severe de COVID-19. Cu toate acestea, studierea vaccinurilor trebuie continuată chiar și după autorizare, pentru a determina durata protecției, eventuala necesitate a unor doze de rapel, eficacitatea vaccinurilor la copii și impactul vaccinurilor asupra transmiterii virale. În primele țări care au lansat vaccinurile, cum ar fi Marea Britanie și Israel, există semne că rata noilor infecții este în scădere odată cu vaccinarea unui procent mai mare din populație.
Unele întrebări fundamentale rămân încă fără răspuns: nu știm cât va dura imunitatea naturală sau prin vaccinare contra COVID-19. Cu toate acestea, știrile încurajatoare din SUA arată că 92-98% dintre supraviețuitorii COVID-19 au continuat să aibă protecție imunitară adecvată la 6 până la 8 luni după infectare. În 2021, vom continua să aflăm mai multe despre cât durează imunitatea naturală și cea indusă de vaccin.
Problemele vaccinării: atingerea imunității de turmă, durata imunității post-vaccin, eficacitatea asupra noilor tulpini virale
Până în prezent, peste 320 de milioane de persoane au fost vaccinate contra COVID-19 cu cel puțin o doză. În timp ce majoritatea țărilor cu venituri ridicate își vor vaccina populațiile până la începutul anului 2022, alte țări vor trebui să aștepte până în 2023. Ceea ce înseamnă că lumea nu va reveni la obiceiurile normale de călătorit și comerț până în 2024, cu excepția cazului în care țările înstărite vor lua măsuri precum renunțarea la brevetele de vaccin, diversificarea producției de vaccinuri și sprijinirea livrării vaccinurilor, pentru a ajuta țările cu un statut socioeconomic scăzut să țină pasul cu vaccinarea. Speranța pentru un impuls global a fost sporită odată cu lansarea livrărilor în cadrul schemei Covax, susținută de OMS, care își propune să asigure un acces echitabil la vaccinurile contra COVID-19.
Până când vom obține niveluri ridicate de imunitate a populației prin vaccinare, trebuie să continuăm să menținem măsurile individuale de protecție și cele de la nivelul societății, cum ar fi purtarea măștii, distanțarea fizică, igiena mâinilor, îmbunătățirea ventilației spațiilor interioare și consolidarea răspunsurilor la focarele nou apărute prin testare, urmărirea contactelor persoanelor infectate și izolare.
Urmările relaxării măsurilor de restricție, chiar și pentru perioade scurte de timp, sunt evidente, pe măsură ce numărul global de cazuri noi este din nou în creștere, după un declin constant în ultimele două luni. Această creștere globală recentă reflectă creșteri în multe țări europene, cum ar fi Italia, precum și în țările din America Latină, în special Brazilia. România a înregistrat astăzi o creștere importantă a numărului de cazuri – peste 5.000 de cazuri noi, pentru prima dată de la începutul anului 2021.
Cu cât noul coronavirus circulă mai mult, cu atât crește riscul apariției mai multor variante virale – un fenomen normal în evoluția virusului, însă accelerat de urbanizarea și mobilitatea lumii moderne. În prezent, 3 variante virale se află în atenția autorităților internaționale: B.1.1.7 (Marea Britanie), B.1.351 (Africa de Sud) și P1 (Brazilia) – care pun probleme din punctul de vedere al controlului pandemiei, ca urmare a transmisibilității crescute și a interferenței cu răspunsul imun obținut după administrarea vaccinurilor. Până la această dată, toate cele trei variante au fost detectate și pe teritoriul României.
Variantele se pot transmite mai ușor decât tulpina inițială (Wuhan) și ar putea asocia o mortalitate mai mare. La nivel european, ECDC consideră că riscul de transmitere a noilor variante SARS-CoV-2 este înalt/foarte înalt, iar Comisia Europeană recomandă ca Statele Membre să ajungă la o capacitate de secvențiere de cel puțin 5% din probele pozitive COVID-19.
Unele variante pot fi, de asemenea, mai rezistente la vaccinuri, după cum s-a demonstrat deja în cazul tulpinii B.1.351. Unii dezvoltatori de vaccinuri lucrează deja la actualizări ale vaccinurilor împotriva tulpinilor virale, dacă acestea vor fi necesare, și se lucrează pentru a monitoriza mai bine tulpinile la nivel global – un proces aflat deja în practică pentru gripă.
Când se va termina pandemia?
Unii experți medicali consideră că virusul SARS-CoV-2 poate deveni o infecție sezonieră precum gripa, în timp ce alții cred că este mai probabil să circule la niveluri scăzute timp de ani de zile, cu potențialul de reapariție a unor focare, care ar putea fi complicate de noile tulpini virale.
„Nu ne îndreptăm către un viitor fără COVID19”, a declarat Dr. Jodie McVernon, director al departamentului de epidemiologie de la Institutul Peter Doherty pentru Infecții și Imunitate din Melbourne. „Ceea ce așteptăm de la vaccinuri este să grăbească tranziția COVID-19 de la o boală epidemică catastrofală, copleșitoare, cu rate de mortalitate ridicate, la o boală cu efecte diminuate”.
Sfârșitul pandemiei ar fi încetarea amenințării creșterii numărului de infecții și de forme severe de boală, care pun o presiune foarte mare pe sistemele de sănătate. Cronologia controlării pandemiei și a revenirii treptate la normalitate depinde de cât de repede sunt vaccinați oamenii din întreaga lume.
De exemplu, printr-o combinație de vaccinare în masă și imunitate dobândită prin infecție, SUA și Europa pot tinde spre o „revenire la normal”, cu unele măsuri minime de control al bolii. Însă acest lucru ar putea dura mai mult în Asia, unde ratele scăzute de infecție în unele locuri înseamnă că populațiile trebuie să se bazeze pe o rată mare de vaccinare pentru a atinge imunitatea colectivă (atunci când cel puțin două treimi din populație sunt imune la virus). În acel moment, probabil virusul va continua să circule timp de mulți ani, dar nu va reprezenta o amenințare majoră pentru sistemele de sănătate.
Experții consideră că sfârșitul pandemiei va fi mai puțin definit decât începutul său, întrucât țările vor reuși să controleze transmiterea virusului în momente diferite. Însă aceștia sunt de acord că, deși vaccinurile au fost dezvoltate într-un timp record, virusul va continua să existe.
Citește și:
- Cum a fost posibilă dezvoltarea atât de rapidă a vaccinurilor contra COVID-19?
- Inovația anului 2020 pe Raportuldegardă.ro: tehnologia ARN mesager utilizată în primele vaccinuri contra COVID-19 aprobate în UE