STUDIU. Diabetul zaharat, poluarea și alcoolul, principalii factori de risc modificabili pentru boala Alzheimer
Diabetul zaharat, consumul de alcool și poluarea atmosferică de la trafic sunt principalii factori de risc modificabili implicați în apariția demenței. Noi rezultate publicate în Nature Communication arată impactul substratului genetic, precum și al factorilor de risc modificabili asupra rețelelor dintre regiunile creierului care sunt vulnerabile în mod special la procesele de îmbătrânire și care prezintă alterări structurale la pacienții cu boala Alzheimer și schizofrenie. Principalele concluzii:
- rețeaua de regiuni neurologice vulnerabile la îmbătrânire și patologiile neurologice și psihiatrice s-a asociat semnificativ statistic cu 7 clustere de gene implicate în decesele de cauză cardiovasculară, schizofrenie, boala Alzheimer și boala Parkinson
- cei mai dăunători factori de risc modificabili pentru rețeaua de regiuni cerebrale au fost diabetul, dioxidul de azot (generat de poluare) și frecvența consumului de alcool
Noile rezultate provin dintr-un studiu de asociere la nivelul întregului genom (GWAS – genome-wide association study) efectuat pe datele a 40.000 de persoane din cadrul UK Biobank, care au avut rezultate de imagistică medicală disponibile. Totodată, a fost investigat impactul a 161 de factori de risc modificabili asupra structurilor cerebrale vulnerabile la îmbătrânire, care au fost clasificați în 15 categorii ample: tensiunea arterială, colesterolul, diabetul, masa corporală, consumul de alcool, fumatul, starea depresivă, inflamația, poluarea, auzul, somnul, socializare, dieta, activitatea fizică și educația.
Demențele sunt afecțiuni asociate cu înaintarea în vârstă, cu prevalență în creștere, pentru care dezvoltarea de strategii preventive bazate pe țintirea factorilor de risc modificabili ar putea avea succes. Aproximativ 40% dintre cauzele de demență raportate la nivel mondial ar putea fi determinate de 12 factori de risc modificabili.
Regiunile cerebrale investigate în acest studiu prezintă semne precoce de degenerare, iar îmbătrânirea are loc mai rapid la nivelul acestora. Totodată, aceleași regiuni neurologice sunt ultimele care se dezvoltă tardiv, în adolescență. Acestea prezintă vulnerabilitate crescută la schizofrenie și boala Alzheimer. Schizofrenia, însă, alterează structura cerebrală în cursul adolescenței, în timp ce boala Alzheimer își manifestă impactul cerebral odată cu înaintarea în vârstă.
Noile rezultate au identificat un prim cluster genic la nivelul cromozomului 1, care a inclus 2 variante genetice. Genele identificate sunt implicate în răspunsul imun la nivelul sistemului nervos central, controlează inflamația și sunt esențiale pentru protecția la nivel cerebral împotriva ischemiei. Aceste locusuri s-au asociat la nivelul participanților la studiu cu cantitatea de alcool consumată, nivelurile de insulină, inflamația prin nivelurile de interleukină 8 și cu boala Alzheimer cu debut tardiv.
Al doilea cluster genetic a inclus 7 locusuri de pe cromozomul 4. Unul dintre locusurile acestea s-a asociat cu colesterolul, tensiunea arterială, masa corporală, inflamația prin nivelurile proteinei C reactive, diabetul cu nivelurile IGF-1 (insulin-like growth factor-1), aportul de alcool, durata somnului, deteriorarea/performanța cognitivă, inclusiv memoria prospectivă.
Al treilea locus identificat aparține cromozomului 6 și se asociază cu limitarea neurogenezei și oligodendrogenezei pe modele celulare de boală Alzheimer. Al patrulea locus se află la nivelul cromozomului 12 și s-a asociat cel mai puternic la nivelul cohortei incluse cu contrastul dintre schizofrenie și tulburarea depresivă majoră. De asemenea, a prezentat asocieri și cu nivelurile IGF-1.
Ultimul cluster genic de tip autozomal a inclus aproape 4000 de variante la nivelul regiunii MAPT. La nivelul acestor locusuri au fost identificate asocieri cu oboseala, aportul de alcool, dar și numeroase boli neurogenerative.
S-au identificat și variante genetice la nivelul regiunii pseudoautozomale-1 (PAR1) de pe cromozomul X. Cele mai importante variante din aceste clustere s-au aflat la nivelul genelor care codifică două dintre antigenele grupelor de sânge de tiXG. Locusurile din clusterele heterozomale s-au asociat cu poluarea aerului cu dioxid de azot, factori de tip socioeconomic și factori care țin de mediul din primii ani de viață.
Per total, factorii genetici care se asociază cu regiunile neurologice vulnerabile la îmbătrânire sunt implicați în imunitate, inflamație, patologiile cu proteine tau, transportul de metale, disfuncția vasculară, dar și numeroși factori de risc modificabili pentru demență.
Citește și:
- STUDIU. Șapte noi locusuri genetice de risc pentru boala Alzheimer, descoperite prin analiza asocierilor la nivel de genom (GWAS) de la peste 1 milion de persoane
- STUDIU. Risc mai redus de boală Alzheimer la persoanele cu masă musculară bine dezvoltată
- STUDIU GWAS: noi dovezi științifice contribuie la elucidarea etiologiei genetice a bolii Alzheimer și a altor forme de demență