#EASD24. Cele mai importante știri de la Congresul European pentru Studiul Diabetului
În perioada 8-13 septembrie 2024 a avut loc la Madrid cea de-a 60- a ediție a conferinței anuale organizată de European Association for the Study of Diabetes (EASD). Raportuldegardă.ro prezintă un rezumat al principalelor studii prezentate:
- Nivelurile crescute de IL-6 – corelate cu un risc crescut de dezvoltarea a cancerelor asociate obezității la pacienții recent diagnosticați cu diabet de tip 2
- Rezistența la insulină – asociată cu un risc mai mare de mortalitate la femei și de numeroase alte afecțiuni
- Un nou tratament oral pentru obezitate, Amycretin – rezultate promițătoare, reducând greutatea corporală cu până la 13%
- Inhibitorii SGLT2 – eficienți în reducerea riscului de boli neurodegenerative la pacienții cu diabet de tip 2
- Persoanele care se culcă târziu prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta diabet
- Un algoritm AI capabil să analizeze vocea – instrument util pentru detectarea precoce a diabetului.
Nivelurile crescute de IL-6, un indicator al riscului de cancer la pacienții cu diabet de tip 2
Nivelurile crescute de interleukină 6 (IL-6) sunt asociate cu un risc crescut de cancere asociate cu obezitatea la pacienții recent diagnosticați cu diabet de tip 2 (T2D). Această descoperire sugerează că un simplu test de sânge ar putea ajuta la identificarea indivizilor cu un risc mai mare de a dezvolta aceste tipuri de cancer.
Studiul, realizat de o echipă de cercetători din Danemarca, a analizat legătura dintre inflamație și cancerele asociate obezității, măsurând nivelurile de IL-6, TNF-α și proteina C reactivă de înaltă sensibilitate (hsCRP) la pacienți cu T2D recent diagnosticat și fără istoric de cancer. La începutul studiului, nivelurile de IL-6 și TNF-α au fost măsurate folosind metode specializate. Pe parcursul unei perioade de 8.8 ani, 327 din cei 6.466 de pacienți au dezvoltat cancere legate de obezitate, iar creșterea IL-6 a fost asociată cu un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.
Analiza desfășurată a arătat că IL-6 este un marker semnificativ pentru riscul de cancer legat de obezitate, în timp ce TNF-α și hsCRP nu au arătat o legătură atât de puternică. Adăugarea IL-6 la modele de predicție a cancerului a îmbunătățit performanța acestora, deschizând calea către utilizarea unui test de sânge simplu pentru a identifica pacienții cu T2D și cancer.
Rezistența la insulină este asociată cu o rată de mortalitate mai mare la femei
O echipă de cercetători de la Shandong Provincial Hospital a studiat 429.159 de participanți din UK Biobank pentru a explora legătura dintre rezistența la insulină și diverse afecțiuni. Rezultatele studiului au arătat că rezistența la insulină crește riscul de a dezvolta 26 de boli, inclusiv obezitate (+7%), hipertensiune (+21%) și boli cardiovasculare (+24%). În plus, riscul pentru alte afecțiuni, cum ar fi tulburările de somn (+18%), infecțiile bacteriene (+8%) și pancreatita (+31%), crește odată cu gradul de rezistență la insulină.
De asemenea, rezistența la insulină este asociată cu un risc mai scăzut pentru cinci boli, printre care anemia (-6%), boala Parkinson (-16%) și osteoporoza (-13%). Mai mult, asocierile cu guta și boala Parkinson sunt descoperiri noi. Persoanele cu rezistență la insulină au un risc mult mai mare de a dezvolta diabet (+166%) și dislipidemie (+61%).
Cercetătorii au observat, de asemenea, o legătură între rezistența la insulină și mortalitatea generală la femei, dar nu și la bărbați. Fiecare creștere cu o unitate a indexului de rezistență la insulină (TyG) a fost asociată cu un risc cu 11% mai mare de deces la femei. Deși studiul nu a examinat intervenții pentru îmbunătățirea rezistenței la insulină, cercetări anterioare sugerează că exercițiile regulate și o dietă echilibrată pot contribui la reducerea riscului.
Un nou tratament oral pentru obezitate poate reduce cu până la 13% greutatea corporală
Amycretin, un nou medicament cu administrare orală destinat pierderii în greutate, a demonstrat o reducere de până la 13% a greutății corporale în cadrul unui studiu de fază 1. Participanții tratați cu doze de 50 mg și 2×50 mg de Amycretin au pierdut în medie 10,4% și 13,1% din greutate, în comparație cu participanții din grupul placebo care au pierdut doar doar 1,2%. Efectele adverse au fost în mare parte legate de disconfort gastrointestinal (greață și vărsături), ușoare până la moderate.
Amycretin este o nouă moleculă pe bază de proteine care combină amilina cu un agonist al receptorului peptidei 1 asemănătoare glucagonului (GLP-1 RA). Această combinație inovatoare este concepută pentru a reduce apetitul, a crește sațietatea și a îmbunătăți sensibilitatea la insulină, având un impact direct asupra controlului greutății corporale și a metabolismului. Studiul, care a inclus 95 de participanți fără diabet, cu un indice de masă corporală (IMC) între 25 și 39,9, a arătat o pierdere în greutate constantă pe parcursul celor 12 săptămâni.
Acest medicament ar putea reprezenta o alternativă accesibilă a tratamentului injectabil prescris pentru pierderea în greutate, cum ar fi semaglutida. Deși este nevoie de studii suplimentare pentru a confirma rezultatele pe termen lung, Amycretin ar putea aduce beneficii semnificative pacienților, oferind mai multe opțiuni de tratament pentru obezitate și complicațiile acesteia.
Inhibitorii SGLT2 reduc riscurile asociate bolilor neurodegenerative la pacienții cu diabet de tip 2
Pacienții cu diabet de tip 2 (T2D) care folosesc inhibitori ai co-transportorului 2 de sodiu-glucoză (SGLT) au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta boli neurodegenerative, inclusiv Alzheimer, demență vasculară și Parkinson, comparativ cu cei care urmează alte tratamente antidiabetice.
Studiul a inclus peste 1,3 milioane de pacienți din Coreea de Sud și a descoperit reducerea riscului de 19% pentru Alzheimer, 31% pentru demență vasculară și 20% pentru boala Parkinson, în comparație cu pacienții cărora le-au fost administrate pe cale orală alte medicamente antidiabetice.
Efectele neuroprotectoare ale inhibitorilor SGLT2 par să fie similare indiferent de vârstă, sex sau prezența altor afecțiuni. Analiza sugerează că acești inhibitori ar putea reduce riscurile asociate diabetului, cum ar fi hipertensiunea arterială și insuficiența renală, contribuind astfel la protejarea creierului.
Cercetările suplimentare ar trebui să exploreze mai detaliat mecanismele neuroprotectoare ale inhibitorilor SGLT2, inclusiv controlul glicemiei, reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției mitocondriale, oferind noi perspective pentru prevenția declinului cognitiv la pacienții cu diabet.
Persoanele care se culcă târziu prezintă un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2
Persoanele care merg la culcare târziu („night owls”) au un risc cu 46% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 (T2D) comparativ cu cele care se culcă mai devreme. Studiul, care a inclus peste 5.000 de participanți, a arătat că cei cu un cronotip nocturn au un indice de masă corporală (IMC) și o circumferință a taliei mai mari, dar și mai mult țesut adipos visceral și hepatic, comparativ cei cu un cronotip intermediar.
Analiza sugerează că acest risc crescut nu poate fi explicat doar printr-un stil de viață nesănătos. Ei cred că alte mecanisme, cum ar fi desincronizarea ritmului circadian cu programul social și de muncă, contribuie la perturbări metabolice care, în cele din urmă, duc la T2D. De asemenea, cercetarea a arătat că persoanele cu cronotip matinal nu au un risc semnificativ mai mic sau mai mare de a dezvolta diabet, comparativ cu cele cu cronotip intermediar.
Următoarele studii se vor concentra pe modul în care modificarea programului de somn, alimentație și activitate fizică ar putea influența sănătatea metabolică și riscul de diabet, pentru a înțelege mai bine legătura dintre cronotip și bolile metabolice.
Analiza vocii cu un algoritm AI, o nouă abordare în detectarea diabetului de tip 2
Un algoritm bazat pe inteligență artificială (AI), care analizează vocea, a demonstrat o acuratețe semnificativă în detectarea diabetului de tip 2 (T2D), comparabilă cu testele tradiționale ale Asociației Americane de Diabet (ADA). Rezultatele obținute au arătat că algoritmul poate detecta T2D cu o precizie de 66% la femei și 71% la bărbați, având o concordanță de 93% cu scorul de risc ADA bazat pe chestionare.
Studiul s-a concentrat pe 607 participanți din Statele Unite, dintre care jumătate aveau diabet de tip 2, iar analiza a folosit date vocale de aproximativ 25 de secunde și parametri de sănătate, cum ar fi vârsta, indicele de masă corporală (IMC) și tensiunea arterială. Algoritmul AI a identificat modificări în tonul, intensitatea și frecvența vocii, reușind să detecteze diabetul, cu rezultate mai bune la femeile peste 60 de ani și la persoanele cu hipertensiune.
Cercetătorii cred că algoritmul ar putea deveni un instrument de screening accesibil, integrabil în smartphone-uri la nivel global, pentru a reduce cazurile de diabet nediagnosticate. În plus, alte studii au arătat o potențială legătură între nivelul glucozei din sânge și modificările vocii, sugerând că monitorizarea vocală ar putea deveni o metodă viitoare de monitorizare a glicemiei.
Cu toate acestea, sunt necesare analize suplimentare pentru a confirma eficiența acestui sistem în diverse populații și pentru a explora relația dintre voce și nivelul de glucoză în mod mai detaliat.
Citește și:
- #ESCCongress2023. Noul ghid ESC pentru reducerea riscului cardiovascular la persoanele cu diabet zaharat
- STUDIU. Identificarea riscului de diabet tip 2, posibilă cu ajutorul imagisticii CT și a inteligenței artificiale
- Standards of Medical Care in Diabetes 2021: actualizări privind imunoterapia cu teplizumab și beneficiile inhibitorilor SGLT2 în insuficiența cardiacă